România: Alegerile pentru Parlamentul European din 2024 – Este extrema dreaptă pregătită pentru progres?

Alegerile pentru Parlamentul European din România sunt unul dintre cele patru alegeri majore din țară din acest an. Alexandru Damian Previzualizează votul și examinează impactul potențial al extremei drepte.

Acest articol face parte dintr-o serie despre alegerile pentru Parlamentul European din 2024. Blogul EUROPP va găzdui, de asemenea, o discuție pe tema alegerilor LSE pe 6 iunie.

Partidele de extremă dreaptă și discursurile populiste au devenit mai proeminente în România în ultimii ani. Cu toate acestea, alegerile pentru Parlamentul European din acest an ar putea avea loc un eveniment fără precedent.

Un mic partid acuzat de sprijin pro-Kremlin, SOS România, ar putea trece de pragul minim necesar pentru a intra în Parlamentul European. Între timp, cel de-al doilea partid, Alianța pentru Unirea Românilor, bazat pe un discurs populist și naționalist cu poziții anti-UE și anti-Ucrainei, va primi aproximativ 15-20% din voturi.

Sprijinul pentru aceste partide reflectă parțial deziluzia față de curentul principal al țării. Coaliția de guvernământ este formată din cele două mari partide ale României, Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL). Alianța a fost coordonată de președintele României Klaus Iohannis ca o cale către stabilitate și reformă într-o regiune bătută de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

În timp ce guvernul a luat unele decizii sensibile în exterior, cum ar fi acordarea de sprijin Ucrainei, a demonstrat, de asemenea, o guvernare slabă în România. Ea nu a reușit să abordeze în mod adecvat corupția, care a alimentat populismul și ascensiunea partidelor anti-establishment. Pe măsură ce ambele partide se confruntă cu un sprijin în scădere, unii dintre membrii lor au încercat să concureze cu opoziția populistă, folosind UE sau Ucraina ca țapi ispășitori pentru pași greșiți politici.

Alegerile pentru Parlamentul European

România are unul dintre cele mai restrictive sisteme electorale din UE. Partidele au nevoie de 200.000 de semnături pentru a candida la alegerile pentru Parlamentul European, în timp ce candidații independenți au nevoie de 100.000 de semnături. Mai rău, aceste semnături trebuie să fie colectate manual și nu digital. Pragurile electorale sunt cele mai ridicate din UE, cerând partidelor să depășească 5% din voturi, iar candidaților independenți li se acordă un prag egal în funcție de prezența la vot. Redistribuirea voturilor este după cum urmează metoda D'Hondt.

Toate acestea favorizează partidele mari cu resurse semnificative și birocrațiile de partid. Subvențiile politice semnificative de la bugetul de stat au permis marilor partide să cumpere reclame în valoare de milioane de euro în ultimii ani. Principalii beneficiari sunt membrii coaliției de guvernământ, care mențin o stăpânire puternică pe majoritatea presei de televiziune, doar mass-media independente sau portaluri online analizându-și critic performanța.

Guvernul a decis, de asemenea, să înainteze alegeri locale, astfel încât acestea să poată avea loc în aceeași zi cu alegerile pentru Parlamentul European. Mișcarea a fost criticată de partidele de opoziție și de reprezentanții societății civile, deoarece denaturează campania și împiedică orice dezbatere relevantă despre UE. Rezultatul este de asemenea probabil să favorizeze cele două partide majore de la urne.

petreceri

Peisajul politic al României constă practic din trei concurenți principali. Primul este partidele coaliției de guvernământ (Social Democrați și Partidul Național Liberal), care concurează împreună la alegerile pentru Parlamentul European.

Se preconizează că o coaliție între cele două partide de guvernământ va obține numărul maxim de voturi cu sprijin de 40-50%. Totuși, demersul celor două partide de a candida împreună la alegeri este văzută ca o încercare de a evita riscul ca Partidul Național Liberal să alerge singur și să fie înfrânt de extrema dreaptă Alianța pentru Uniunea Românilor.

De asemenea, este de remarcat faptul că președintele Iohannis, care este asociat cu coaliția de guvernământ, caută un post de vârf în UE sau secretar general al NATO. În ciuda popularității sale scăzute în rândul publicului, el ar putea încerca să promoveze acest obiectiv folosind sprijinul pentru coaliția de guvernământ la alegerile pentru Parlamentul European.

Al doilea grup de concurenți este format din partide de centru-dreapta, centrate pe Uniunea Salvați România (USR), al treilea partid ca mărime din România. Alianța include foști membri ai Partidului Național Liberal, care a respins coaliția de guvernământ, și un partid mai mic, Partidul Mișcarea Populară (PMP). Se așteaptă ca coaliția să strângă între 15 și 25% din voturi, în special din zonele urbane mari.

Centrul-dreapta include și alte partide care nu fac parte din această coaliție, în special Partidul Proiectului European al Renovării România, care are foști membri ai USR. Alți candidați independenți de centru-dreapta candidează pe platforme pro-verzi, drepturile omului și anticorupție.

În fine, există un grup de partide de extremă dreapta, dintre care Coaliția pentru Unirea Românilor este cea mai mare. Pilonii partidului sunt alegătorii dezamăgiți și anti-establishment, în primul rând diaspora românească și micile zone urbane și rurale. Celălalt jucător important din dreapta este SOS România, care este condusă de un fost membru al Alianței pentru Unirea Românilor și menține legături cu reprezentanții Rusiei în România.

În plus, România are Alianța Democrată a Maghiarilor, un partid minoritar maghiar cu legături strânse cu premierul maghiar Viktor Orbán și cu partidul său Fidesz. Partidul va păstra doi membri ai Parlamentului European la alegerile din 2024.

O prezență mare la vot poate avea un impact asupra cotelor de vot proiectate. Din punct de vedere istoric, prezența mare la vot lucrează împotriva social-democraților. Un vot mare împotriva coaliției de guvernământ ar putea ajuta partidele de extremă dreaptă sau USR. Mărimea votului tinerilor este, de asemenea, considerată importantă, deși sondaje recente arată că alegătorii mai tineri sunt împărțiți în mod egal între cele trei grupuri principale, cu cel mai mare număr de alegători indeciși. În fine, votul diasporei, care a susținut în mod covârșitor USR la ultimele alegeri pentru Parlamentul European, pare mai dispus să susțină extrema dreaptă de data aceasta.

Impact potențial asupra României

Alegerile pentru Parlamentul European din România sunt una dintre cele patru alegeri majore pe care țara le va organiza în 2024, cu alegeri prezidențiale și parlamentare programate mai târziu în cursul anului. Nu se prevede că votul european va avea un impact mare, dar va fi văzut ca un teren de testare pentru campaniile viitoare.

Deși partidele de extremă dreaptă sunt pregătite pentru un rezultat istoric, această victorie va fi limitată. Pericolul real este că, prin integrarea retoricii naționaliste și populiste, încrederea în UE și sprijinul pentru Ucraina ar putea eroda. Ambele partide din coaliția de guvernământ poartă o anumită responsabilitate pentru acest lucru, deoarece au făcut ecou narațiunile extremei drepte, adaptându-le la nevoile lor.

Performanța slabă a coaliției de guvernământ ar putea duce la conflicte interne, în special în cadrul Partidului Național Liberal, care ar putea amenința stabilitatea guvernului. Este dificil de evaluat probabilitatea acestui scenariu, deși toate deciziile luate până acum – combinând alegerile locale cu cele europene, candidații în coaliție la votul european și candidații generali la alegerile locale din zonele dominate de USR – susțin ideea de continuitate.

La nivelul UE, reprezentanții de extremă dreaptă aleși din România afectează raportul de putere în Parlamentul European. Cu toate acestea, este foarte puțin probabil ca România să calce pe urmele lui Viktor Orbán și să devină un partener dur pentru Bruxelles. Deși unele partide majore din România cochetează ocazional cu retorica anti-UE, toți aderă la o poziție pro-UE și suntem încă departe de o situație în care guvernul va fi în fața unui partid de extremă dreapta sau va sprijini un partid puternic eurosceptic. Agendă.

Notă: Acest articol reflectă punctele de vedere ale autorului, nu poziția EUROPP – Politică și Politică Europeană sau London School of Economics. Credit imagine recomandată: Zaharia Bogdan Rares / Shutterstock.com