România folosește mijloace neortodoxe pentru a răsturna vetoul Schengen al Austriei. – EURACTIV.com

Menținerea de către Austria a dreptului de veto pentru a bloca aderarea României la spațiul Schengen fără granițe i-a rănit pe liderii români, care acum caută soluții alternative „pe lângă ruta diplomatică”, în timp ce euroscepticismul continuă să crească în țară.

Austria a blocat intrarea României în zona fără granițe a UE din cauza temerilor cu privire la o creștere a imigrației ilegale, stârnind o profundă frustrare în rândul populației și politicienilor țării.

După ce a amenințat că va duce Austria la Curtea de Justiție a UE pentru că nu și-a ridicat vetoul Schengen, România a mai făcut un pas prin interzicerea oficialilor austrieci să participe la reuniunile NATO pentru a „trimite un semnal”, a declarat Rareř Bogdan, liderul adjunct al PNL (PPE). ) partidul din guvernul de coaliție. DG24.

Dacă poziția Austriei nu poate fi schimbată prin „semnale” trimise de România, instituțiile UE și alte țări ale UE, România este pregătită să „găsească alte soluții decât mijloace diplomatice”, a spus Bogdan, adăugând că „ar folosi economia”. Diplomație” a fost răspunsul.

Dacă ai o țară cu nu mai puțin de 7% din PIB din afacerile din România, acestea nu ar trebui blocate, ar trebui să fie parteneri, a spus el.

Partidul eurosceptic de extremă dreaptă AUR este al doilea partid ca mărime în ceea ce privește intenția de vot 21%Acesta a cerut marți guvernului să „răspundă în mod decisiv”.

Printre acestea se numără boicotarea companiilor austriece, transferul de conturi bancare publice de la băncile austriece în România, reducerea creditelor de la băncile austriece și mutarea achizițiilor de combustibil în alte țări, a propus deputatul AUR Lilian Scripnic.

Socialiștii români (PSD/S&D), în guvern de coaliție cu PNL, nu au răspuns la momentul publicării.

Incită la frustrare

Situația a „creat o emoție colectivă, transformând o națiune de euro-credincioși într-o națiune de euro-sceptici”, a spus Bogdan de la PNL.

Potrivit unui sondaj al companiei românești CURS, încrederea în instituțiile UE a scăzut de fapt în România, doar 35% dintre respondenți spunând că au încredere în ele. În 2023 a Uniunii Europene Eurobarometru de primăvarăProporția respondenților în care au încredere în instituțiile UE este de 47%.

În ultimii trei ani, euroscepticul AUR a crescut devenind al doilea partid în ceea ce privește intenția de vot, cu 21%. Înainte de alegerile UE, partidul urmează să intre pentru prima dată în Parlamentul European cu 8 locuri.

„Situația Schengen îi întristează profund pe români, care trag UE la răspundere pentru că nu a luat măsuri suficiente pentru a rezolva această problemă. Cu o aderență foarte puternică la valorile tradiționale și religioase, românii sunt vulnerabili la manipularea unor grupuri extremiste precum AUR, care le exploatează. convingerile de a se opune reformelor democratice și valorilor europene”, a declarat Nicolae, europarlamentarul Verzilor. Ștefanuță a declarat pentru Euractiv.

Creșterea a fost alimentată parțial de sentimentul anti-UE care decurge din eșecul României de a adera la Schengen.

„Suntem europeni de clasa a doua”, a declarat preşedintele AUR, George Simian, pentru Euractiv, adăugând că nu este corect ca Austria să poată accesa şi să beneficieze de resursele României, dar se opune succesiunii ţării în Schengen.

„Țin cont de necesitatea ca România să intre în Schengen în 2023 tocmai pentru a preveni ascensiunea partidelor extremiste, iar acest lucru este realizabil întrucât România continuă să fie un furnizor de securitate și stabilitate pentru UE”, a declarat europarlamentarul PNL Daniel Buda. Uractiv.

(Max Crera | Euractiv.com)

Citiți mai multe cu EURACTIV