România încalcă moratoriul Holocaustului cu o materie specifică în școală | Internaţional

În 1944, Livia și Heidi – două gemene din orașul transilvănean Szigetu Marmasi, situat în nord-vestul României – au fost deportate împreună cu familia din ghetoul din Polonia ocupată de naziști în lagărul de concentrare de la Auschwitz. Acolo, un medic aștepta să facă experimente crude cu scopul de a realiza nașteri multiple de copii arieni. Ambele surori au supraviețuit în mod miraculos. Odată cu înaintarea Aliaților, aceștia au fost mutați la Bergen-Belsen în Germania de astăzi până la eliberarea lor. Livia, în vârstă de 97 de ani, încă mai trăiește pentru a-și povesti calvarul.

Un student la un nou curs pe nume Darius Bocake Istoria evreilor, predat de Colegiul National Mati Basarab, liceu din capitala Romaniei, Bucuresti. După ce a ascultat mărturia Liviei, îi spune EL PAÍS povestea brutală a surorilor Frankel.

România — înainte și după genocid, care a decimat comunitatea evreiască a țării de zeci de ani — impune predarea despre Holocaust timp de o oră pe săptămână în școlile sale secundare din septembrie 2023. Această perioadă a istoriei a fost de mult interzisă. curriculum în această țară est-europeană. „Martorii ne cufundă și ne ajută să înțelegem ce s-a întâmplat și ce se întâmplă în lumea de astăzi”, afirmă Darius, în vârstă de 17 ani. Colegului său de clasă Petru Ivanel, „Acest material își propune să reconstituie ceea ce s-a întâmplat [so that we can] Învățați dintr-un moment atât de groaznic din istoria noastră pentru a preveni să se mai repete vreodată. Ei studiază istoria evreilor din Europa, de la antichitate până la al Doilea Război Mondial, și își iau timp pentru a comenta evenimente mai recente, cum ar fi atacul din 7 octombrie 2023 al Hamas în Israel.

Mai presus de toate, studenții români analizează atrocitățile comise de torționarii în timpul Holocaustului și mărturiile victimelor lor. „Am fost uimit de cum, timp de peste 2.000 de ani, au existat declarații antisemite fără nicio logică, care deja anticipau ce avea să vină mai târziu”, notează Darius.

„Părăsiți cursul profund dezamăgit de atitudinea pe care o aveau oamenii în urmă cu aproape 85 de ani. Ar fi putut face mult mai mult pentru a salva vieți omenești de la barbarie”, se plânge Viktor Gorbenu, elev la școală care este șocat să vadă atât de multe celebrități istorice. figuri de origine evreiască din ţara sa.

Autoritățile române – aliate cu Germania nazistă până în 1944 – au estimat că între 280.000 și 380.000 de evrei români și ucraineni au fost uciși în timpul celui mai mortal război din secolul trecut. Potrivit istoricilor, aceste masacre deosebite au avut loc în teritorii controlate de regimul fascist al mareșalului Ion Antonescu. La aceste distrugeri s-a adăugat decizia dictaturii comuniste ulterioare (1947–1989) de a permite imigrarea evreilor la mijlocul anilor 1950 în schimbul animalelor și produselor agricole. Populația evreiască a României a scăzut dramatic în ultimul secol, de la 800.000 la sfârșitul anilor 1930 – a treia comunitate ca mărime din Europa – la doar 3.000 în prezent.

Deși istoria recentă a comunismului este încă aprins dezbătută în rândul cetățenilor, de ani de zile autoritățile române au negat așa-numitul „genocid românesc”. Chiar și Antonescu, care a fost condamnat la moarte pentru crime de război și spânzurat în 1946, este considerat încă un erou de mulți.

Iuliana Caplescu – profesor de istorie la Colegiul Național Matti Basarab – este mulțumită de inițiativa guvernului împotriva „resurgenței mișcărilor antisemite și neofasciste” în Europa. Acest profesor, care are peste 25 de ani de experiență în clasă, explică: „Aceasta este o oportunitate unică pentru elevi de a înțelege că au existat incidente foarte grave de către indivizi împotriva altora. A fost copleșită de o avalanșă de întrebări care decurgeau atât din curiozitatea elevilor, cât și din materialele limitate pe care le avea de oferit.

„Nu există profesioniști pregătiți în ceea ce este Holocaustul, așa că trebuie să fim foarte atenți la ceea ce transmitem”, continuă Caplescu, îndemnând România să accepte greșelile trecutului. „Este o provocare pentru elevi – predăm prin mărturii – și pentru profesori, dintre care unii sunt reticenți în a preda materia, chiar dacă nu o exprimă deschis”, insistă Mirela Alexandrescu, profesoară.

Apogeul genocidului a avut loc între 1941 și 1942, când Adolf Hitler a cedat teritoriul Transnistriei – acum stat separatist în granițele Moldovei – guvernului de la București, explică Capescu. Deportările au fost efectuate în masă în fosta Uniune Sovietică, unde se estimează că au murit peste 30.000 de romi, pe lângă aproximativ 100.000 de evrei. Astăzi, aceste fapte sunt în sfârșit predate în România, singura țară din Uniunea Europeană în care Holocaustul este predat deschis ca materie proprie în programa de istorie generală.

„Vrem să transmitem studenților ce înseamnă să trăiești într-o societate democratică”, a spus Mihai Mahnea, cercetător la Departamentul de Educație București. [and Roma] Trăiește împotriva [the order from Berlin] Să-i trimiți în lagăre de exterminare este o mare minciună”, insistă el. „Puțini au auzit de masacrele care au costat mii de vieți”, continuă Mahnia.

Acte antisemite

Incidentele antisemite au crescut în România în ultimul deceniu. Procuratura Generală a numărat 51 de astfel de acțiuni în 2022, față de șase în 2012. De asemenea, în orașul Iași din nord-vestul României, un mare cimitir evreiesc arată amploarea masacrului. Jumătate din populația orașului – aproximativ 150.000 la începutul anilor 1940 – aparținea minorității evreiești. Într-un masacru din iunie 1941, mii dintre ei au fost uciși, mulți alții în vagoane de marfă – cunoscute sub numele de trenuri ale morții – ale căror găuri de ventilație au fost închise. Majoritatea au murit de sufocare în căldură și lipsă de apă.

Iașiul are un muzeu memorial din 2021, care a cunoscut o creștere semnificativă a vizitelor de când Holocaustul a început să fie predat în școlile românești. „Prin curriculum, elevii sunt expuși discriminării și expresiilor antisemite, stereotipurilor de război și [foster] „Atitudine pozitivă față de minoritățile etnice”, notează Cristina Talban, care predă istorie la Institutul Dimitri Candemir din Iași. Cu toate acestea, consideră că este o disciplină importantă și nu ar trebui să fie obligatorie. „Se poate spune că toate minoritățile din România ar trebui studiază-le istoriile”, comentează educatorul. Cu toate acestea, El apreciază motivele politice din spatele naturii convingătoare a problemei.

Pentru premierul Marcel Ciolagu, obligativitatea predării perioadei se înscrie în „înfruntarea părții întunecate” a istoriei țării. Potrivit unui sondaj efectuat pe circa 1.300 de români de Centrul Elie Wiesel la sfârșitul anului 2023, doar 11% spun că știu despre rolul României în timpul Holocaustului. Ana Barbulescu – coordonatorul de cercetare al centrului, care este dedicat studiului Holocaustului din România – a pus această necunoaștere pe seama faptului că această materie nu se predă niciodată în școli. De asemenea, dă vina pe concepții greșite despre patriotism care îi împiedică pe oameni să creadă că aceste evenimente au avut loc în țară. „Lipsa camerelor de gazare pe teritoriul României nu înseamnă că nu a existat Holocaust în România”, subliniază cercetătorul.

Alianța de extremă-dreapta pentru Uniunea Românilor (AUR), formațiune politică care a intrat în parlament la alegerile din 2020 – este acum în urcare în sondaje înaintea alegerilor din decembrie din acest an. Partidul s-a opus explicării rolului României în Holocaust. Liderul său o definește drept „o problemă mică”, care a stârnit critici puternice. „România trebuie recunoscută drept principalul autor al morții în masă [Romanian] Evrei și romi”, confirmă Bărbulescu.

Inscrie-te Buletinul nostru săptămânal Pentru mai multe știri în limba engleză de la ediția EL PAÍS USA