România – Manualul Global Bribery Crime

1) Care este cadrul legal care reglementează mita în România?

Principala legislație care acoperă mita este Codul penal, care a fost adoptat prin Legea nr. 286/2009. Legea anticorupție nr. Legea 78/2000 (Legea anticorupție) definește forme agravate de infracțiuni de luare de mită, precum și alte infracțiuni de corupție sau infracțiuni similare.

2) Ce este mita?

Mituirea poate consta în bani sau orice alte beneficii necuvenite, materiale sau imateriale (promoții, abonamente), primite/căutate/acceptate ca promisiune sau date/ofertă/promisiune, în scopul influențării îndatoririlor de afaceri, publice sau private.

3) Care sunt principalele infracțiuni din acest cadru legal?

• Luare de mită (articolul 289 din Codul penal);
• Mită (articolul 290 din Codul penal);
• Mită de către sau în legătură cu arbitrii sau membrii tribunalului arbitral (articolul 293 din Codul penal);
• Mită de către sau în legătură cu funcționari străini (articolul 294 din Codul penal); Și
• Mită între persoane (articolul 297 din Codul penal).

4) Care este sfera jurisdicțională a cadrului legal?

Cadrul legal (și dreptul penal roman în general) se aplică (i) faptelor săvârșite pe teritoriul Romaniei, (ii) actelor săvârșite în afara teritoriului României de către un cetățean român sau persoană juridică romană dacă (a) pedeapsa prevăzută de dreptul roman este închisoare pe viață sau închisoare mai mare de zece ani; împotriva statului român, împotriva unui cetățean român sau împotriva unei persoane juridice române (dacă fapta nu a constituit obiectul unei proceduri judiciare pe teritoriul pe care a fost săvârșită).

Legea penală română se aplică și altor fapte săvârșite în afara teritoriului României de către un cetățean străin sau un apatrid cu reședința voluntară pe teritoriul României, în următoarele cazuri:

• o infracțiune pe care statul român s-a angajat să o suprime a fost săvârșită în baza unui tratat internațional, indiferent dacă a fost prevăzută în legea penală a statului pe teritoriul căruia a fost săvârșită; sau
• Extrădarea sau extrădarea infractorului a fost solicitată și refuzată.

Acesta din urmă nu se aplică atunci când, potrivit legii statului pe teritoriul căruia s-a săvârșit fapta, există un motiv care interzice începerea cauzei penale, continuarea procesului penal, executarea pedepsei sau când pedeapsa a fost aplicată. s-a terminat. efectuate sau când se consideră că pedeapsa a fost executată.

5) Cine poate fi responsabil pentru mită? (Funcționari publici, persoane fizice, persoane juridice etc.)

Persoanele fizice, funcționarii publici și persoanele juridice pot fi urmărite penal pentru infracțiuni de luare de mită.

O persoană juridică poate fi trasă la răspundere penală pentru orice infracțiuni săvârșite în timpul îndeplinirii obiectivului activității sale, în folosul sau în numele acesteia.

Dacă faptele constitutive de infracțiune sunt săvârșite de un membru al organului de conducere al unei persoane juridice, atunci există un risc mai mare de răspundere penală a persoanei juridice, întrucât acțiunile organelor de conducere ale persoanelor juridice sunt considerate fapte de persoana juridică însăși.

6) Societatea-mamă poate fi răspunzătoare pentru implicarea filialei sale în luare de mită?

Doar dacă are o contribuție specifică la infracțiunea de luare de mită în sine (fie ca autor, fie ca complice sau instigator). Societatea-mamă nu poate fi răspunzătoare pentru darea de mită comisă de filiala sa sau de orice persoană a acesteia în absența unei astfel de contribuții.

7) Plățile de facilitare (adică plăți mici pentru a accelera acțiunile guvernamentale de rutină) sunt considerate mită?

Da, cu condiția să fie îndeplinite criteriile, plățile de facilitare sunt considerate mită, indiferent cât de mică.

8) Cadrul legal restricționează contribuțiile politice și caritabile?

Dacă contribuția politică sau caritabilă satisface elementele de mită, așa cum sunt descrise în răspunsul la întrebarea 2 de mai sus, este considerată mită. Astfel, dacă scopul contribuției politice sau caritabile este de a influența îndatoririle de muncă ale unei persoane, aceasta reprezintă mită.

9) Cadrul legal impune restricții pentru ospitalitatea corporativă?

Cadrul legislativ nu include excepții sau trimiteri la ospitalitatea corporativă. Cu toate acestea, chiar dacă ospitalitatea companiei era menită să influențeze îndatoririle de afaceri și teoretic ar putea constitui luare de mită, s-ar putea totuși argumenta că nu este o infracțiune suficient de gravă pentru a fi urmărită penal, caz în care procurorii puteau folosi o întreprindere. Lasă urmărirea penală Să renunț la un astfel de caz.

Totuși, întrucât legea nu discriminează, aceste situații trebuie analizate de la caz la caz.

10) Există vreo apărare împotriva infracțiunilor de luare de mită?

Mituitorul nu poartă nicio răspundere penală dacă raportează fapta organelor de urmărire penală înainte de a fi sesizat despre aceasta.

Nu există alte apărări specifice în cazul infracțiunilor de luare de mită, deși se aplică motive generale de justificare, precum cazul de necesitate.

11) Care sunt principalele agenții de reglementare sau de aplicare a legii în ceea ce privește luarea de mită?

Infracțiunile de luare de mită sunt urmărite penal de către procuraturi, care funcționează la nivel de raion.

Infracțiunile de luare de mită la nivel înalt sunt cercetate de Direcția Națională Anticorupție, o unitate de urmărire publică.

12) Care sunt consecințele juridice ale unei condamnări pentru infracțiuni de luare de mită?

Persoanele care primesc mită sunt pasibile de închisoare de la trei la zece ani, în timp ce rata de mită variază de la doi la șapte ani. În cazurile de mită interpersonală, limitele de pedeapsă se reduc cu o treime. În conformitate cu prevederile Legii anticorupție, în cazul în care paznicul mităi este VIP, judecător, arbitru, procuror, aparține unei autorități de urmărire penală sau are atribuții de cercetare a contravențiilor administrative, limitele de pedeapsă se majorează cu o treime.

De asemenea, persoanele fizice se pot confrunta cu restricții temporare privind exercitarea anumitor drepturi.

Persoanele juridice pot primi o amendă cuprinsă între 18.000 lei (3.800 EUR) și 1,5 milioane lei (317.000 EUR) și sancțiuni complementare precum restricționarea participării la procedurile de achiziție publică, suspendarea uneia sau mai multor activități sau sediu și chiar dizolvare.

13) Sunt disponibile acorduri de urmărire penală amânată (APD) sau alte mecanisme similare de soluționare?

Da, infracțiunile de luare de mită pot fi soluționate printr-un așa-numit acord de recunoaștere a vinovăției. La aceasta se ajunge între inculpat și procuror și cuprinde recunoașterea vinovăției de către învinuit, încadrarea juridică a infracțiunii, cuantumul pedepsei și modul în care aceasta se realizează.

Cu toate acestea, un astfel de acord trebuie să fie aprobat de un judecător și, prin urmare, să nu se bazeze exclusiv pe discreția procurorului.

Acest acord poate fi încheiat numai cu persoane fizice și nu cu persoane juridice.