mai 6, 2024

Obiectiv Jurnalul de Tulcea – Citeste ce vrei sa afli

Informații despre România. Selectați subiectele despre care doriți să aflați mai multe

Stabilitate sau stagnare? Noul premier al României oferă o oarecare noutate

Stabilitate sau stagnare?  Noul premier al României oferă o oarecare noutate

Ne așteptăm la puține schimbări, deoarece România numește un nou prim-ministru și membrii cabinetului său cântă scaune muzicale.

România a primit un nou premier pe 13 iunie: Marcel Ciulacu (foto sus), liderul Partidului Social Democrat (PSD), cel mai mare partid din țară.

A fost puțină dramă sau surpriză în legătură cu numirea. PSD și liberalii (PNL) au format un guvern de mare coaliție la sfârșitul anului 2021 – împreună cu un partener junior, Uniunea Democrată pentru Mediterana susținută în principal de maghiarii țării – și au convenit de mult timp asupra unei rotații a prim-miniștrilor.

Nikolaj Ciocci de la PNL a demisionat din funcția de prim-ministru la începutul după-amiezii zilei de 12 iunie, cu două săptămâni mai târziu decât era programat inițial, din cauza grevei profesorilor care s-a încheiat cu doar câteva ore mai devreme.



Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat: „Prezența noastră aici pentru rotația prim-miniștrilor arată un nou nivel de angajament și seriozitate pentru coaliția de guvernământ”. „Românilor li s-a promis stabilitate și primesc stabilitate”.

Kotlin Drole, liderul Uniunii pentru Salvarea României (USR), cel mai mare partid de opoziție din țară, a numit rotația guvernului „nu stabilitate, ci stagnare”.

El a spus: „România are nevoie de schimbare, nu de mai multă schimbare”.

„Național economic”

Spre finalul celui de-al doilea mandat, Iohannis a jurat în mai multe rânduri că nu va „încrede” din nou în PSD-ul guvernului. Cu toate acestea, Ciolacu este al patrulea membru al partidului care l-a numit premier de la preluarea mandatului în 2014.

Schimbarea de prim-ministru este puțin probabil să ducă la vreo schimbare reală în politica economică sau externă a României, deși cu ochii pe alegerile parlamentare și prezidențiale programate pentru decembrie 2024, Ciolacu a promis că va urma o politică pe care a numit-o „patriotism economic”.

READ  Geeks din România cartografiază riscurile de cutremur în cea mai periculoasă capitală a UE | Afaceri și economie

„România are ocazia să se îndepărteze de la o economie care este dependentă de consumul de importuri la una care este dependentă de consumul de bunuri produse pe plan intern”, a spus Ciulacu.

Este singura modalitate de a asigura creșterea economică, de a crea mai multe locuri de muncă și de a stabiliza balanța comercială. „Cumpărați românește” ar trebui să fie motto-ul care ne ghidează afacerea.”

Ciolacu a avut grijă să adauge însă – într-o mișcare de precauție pentru a potoli temerile investitorilor străini – că a considerat toate companiile care produc în țară, indiferent dacă acționarii lor sunt români sau străini, sunt „români”.

scaune muzicale

Mai mulți miniștri și-au păstrat slujbele, iar singura modificare în componența guvernului a fost retragerea UDF, nemulțumită de faptul că a fost trecută cu vederea pentru pozițiile cheie ministeriale. Cu toate acestea, voturile ei nu au fost necesare pentru a menține guvernul în funcție. Împreună, Partidul Securității Publice și Partidul Național Libian dețin peste 60% din locurile din Senat, Senat și 55% din Camera Reprezentanților.

Cu toate acestea, există câteva modificări demne de remarcat. Luminița Odobescu, până acum consilier al președintelui Iohannis și fost reprezentant al României la Uniunea Europeană, preia funcția de ministru de externe de la Bogdan Orescu. Este puțin probabil ca schimbarea să afecteze sprijinul României pentru Ucraina. Odobescu a vizitat Kievul de mai multe ori de când Rusia a invadat țara în 2022.

Între timp, Adrien Cassio, fost ministru al Finanțelor, și-a schimbat slujba cu Marcel Polo și se va ocupa de finanțele UE. Potrivit Băncii Mondiale, îmbunătățirea capacității țării de a absorbi eficient fondurile UE va fi esențială. Banii mari și reformele structurale asociate pot atenua parțial impactul ratelor mai mari ale dobânzilor și al incertitudinii asupra investițiilor private și pot atenua o parte din presiunile fiscale cauzate de creșterea prețurilor la energie și alimente.

Într-adevăr, combaterea inflației va fi pe agenda lui Ciolacu. Rata anuală a inflației din România a scăzut la 10,64 la sută în mai 2023 de la 11,23 la sută în aprilie, dar Ciulacu și-a stabilit ținta de a o reduce la mai puțin de opt procente până la sfârșitul anului. Totuși, el a mai promis că salariul mediu net al țării va crește până la 1.000 de euro până la sfârșitul anului 2024, iar salariul minim net va fi peste 500 de euro.

Salariul mediu net în luna martie a fost de puțin peste 800 de euro.

creșterea încetinită

Economia românească a avut o performanță mai bună decât se aștepta în 2022, în creștere cu 4,8 la sută. Creșterea a fost determinată de consumul privat puternic (în creștere cu 5,5% față de an), care a beneficiat de eliminarea treptată a restricțiilor pandemiei de Covid-19, de creșterea salariilor și de șomaj tăcut.

Cu toate acestea, cheltuielile de consum au scăzut treptat în a doua jumătate a anului, deoarece prețurile mai mari au erodat venitul disponibil.

În cea mai recentă prognoză pentru primăvară, Institutul de Studii Economice Internaționale din Viena (WIIW) estimează că creșterea va încetini semnificativ în 2023, până la trei procente. Cu toate acestea, aceasta ar fi cea mai mare rată de creștere dintre toate cele 11 state membre europene emergente ale Uniunii Europene.

Perspectiva depinde de mai mulți factori, inclusiv de măsura în care consecințele războiului din Ucraina vor afecta economia europeană în care România este puternic integrată; Inflația de bază continuă și fluctuații suplimentare ale prețurilor la energie și alimente. Prețurile la încălzirea centrală vor crește cu aproximativ 40 la sută în 2022, iar prețurile la alimente vor crește cu peste 22 la sută.

READ  Gorkim Uran a fost numit Director General Edenred România – Diplomatul București

Spre deosebire de multe platforme de știri și informații, apărute în Europa Liber de citit și va fi întotdeauna. Nu există firewall aici. Suntem independenți, nu suntem afiliați și nu reprezentăm niciun partid politic sau organizație comercială. Ne dorim tot ce este mai bun pentru Europa emergentă, nimic mai mult, nimic mai puțin. Sprijinul dumneavoastră ne va ajuta să continuăm să răspândim vestea despre această regiune uimitoare.

Puteți contribui Aici. Mulțumesc.

Europa emergentă sprijină jurnalismul independent