Cultură împărtășită: Brutăria de casă a unei femei din România, bazată pe rețetele scrise de mână ale familiei ei | Divertisment/Viață

Profesor de engleză. Dramaturg de succes. Un artist excentric. Bucătar specializat. Român prin naștere și cetățean american la alegere.

nepoata.

În timp ce toate cele de mai sus o descriu cu ușurință pe Diana Stetko, aceasta din urmă și legătura cu Maria Fratilia, bunica ei și rețetele transmise de ea mi-au atras atenția și, da, mi-au atras atenția.

„După ani și ani de așteptare, am primit recent cartea de rețete scrisă de mână a bunicii mele”, a spus Stetko. „Întotdeauna am plănuit să am o brutărie acasă, dar mi-am dorit să am rețetele originale și să văd ce aș putea face cu ele. Asta a determinat-o la asta”.

Acel „este” aici delicii europene Do brutărie rustică specializată din septembrie în deserturi românești dulci și sărate cu influențe franceze, germane și turcești și bazate pe rețete de familie.

„Am părăsit România în momente diferite”, a spus Stetko despre părinții ei, care au emigrat mai întâi în Statele Unite. „Și când am plecat, am luat cartea de rețete.”

Stateco a urmat cam în 1991, după „căderea blocului comunist și câțiva ani de speranță că lucrurile se vor schimba”, a adăugat ea. „Și când nu au făcut-o sau nu a fost bine, din moment ce aveam un copil de 4 ani la care să mă gândesc, am plecat”.

Când volumul ei de muncă la Universitatea din Louisiana din Lafayette a scăzut, Stetko a găsit timp să-și urmeze visul. În acest proces, am găsit ceva lipsă în traducere, ca să zic așa.

Ea a spus: „Rețetele sunt foarte vechi. Au fost copiate de atâtea ori pentru că s-au destrămat. Așa că, în acest moment, au fost scrise de mână. Și ceea ce mă omoară la rețetele romane – sunt ca „un vârf din asta, coace”. pentru o vreme' – fără temperaturi, fără timp.”

„Foarte puține ingrediente a cântărit cineva, pentru că toate acestea erau rețete de la bunica lor. Nu aveau nevoie să cântărească sau să facă nimic pentru că doar știau. Așa că le traduc singur și măsoară ingredientele. Nu este ușor, dar merită aceasta.”

Stetco a găsit, de asemenea, cărți de rețete romane moderne care conțin rețete actualizate similare pentru Petit Fours, plăcintă cu mere, produse de patiserie, paste etc., au făcut calculul, iar rezultatele sunt pe cât de precise, pe atât de delicioase.

„Este o muncă de dragoste și rezistență”, a spus ea. „Ce pot sa spun?”

Și totul se întoarce la Maria Fratilia.

„Am crescut în casa bunicii mele și ea ne gătea mese cu trei până la cinci feluri în fiecare zi și făcea totul de la zero”, a spus Stetko. „Era ceva atât de pașnic și familiar în asta.”

Anul trecut, Stetco și-a renovat bucătăria din Lafayette și „și-a cam replicat bucătăria”, a spus ea. „Lipsa dulapurilor, masa uriașă în mijloc și totul în aer liber.”

Stetko, poate fără să vrea, a făcut o pauză la fiecare cuvânt când mi-a spus: „Este bucătăria ei”.

În timp ce inspirațiile bunicii ei ieșeau din cuptor, casa deschisă i-a asigurat participarea.

„Bunica mea era o ființă foarte socială, cam spre deosebire de mine și am admirat-o întotdeauna”, a spus Stetko. „Ea crea ocazii pentru ca oamenii să împărtășească povești sau pur și simplu să vorbească despre durerea lor. Exista întotdeauna o farfurie cu bomboane și o ceașcă de cafea.

„Nimeni nu a sunat să spună că sunt în vizită. Știau doar că pot veni după-amiaza și întotdeauna exista un mic răsfăț și o ceașcă de cafea și o poveste. Așa că, în mintea mea, erau mereu conectați.”

Într-un alt semn din cap către bunica ei și înclinațiile ei artistice, Stetko a spus: „Multe dintre aceste deserturi vin cu povești de la bunica mea”. „Așa că, când pun împreună o cutie de bomboane, includ povestea. Așa că experiența mea în scris intră în asta. Și apoi, în timp ce aștept ca lucrurile să se coacă, desenez (ea avea galerii de artă), așa că fac asta. , de asemenea.”

În timp ce deserturile ei sunt „aceasta confluență a rețetelor germane, austriece, franceze, turcești și apoi romane în sine”, ca rezident în Lafayette de aproximativ 20 de ani, a trebuit să întreb dacă influențe cajun sau creole și-au făcut loc în rețetele ei.

— Nu, nu chiar, spuse ea. „Dar nici nu le-am studiat. Nu prea am avut timp. Dar acum cred că am timp. Aș vrea să iau niște lecții, sau măcar lecții private cu mai mulți patiseri locali și să văd.”