Deficitul bugetar mare pune presiune asupra Guvernului de la București – Euractiv

Guvernul României se află sub presiune din ce în ce mai mare pentru a-și stăpâni deficitul bugetar în creștere, amenințând cu măsuri punitive din partea Comisiei Europene în cazul în care deficitul bugetar nu este ținut sub control înainte de sfârșitul anului.

România este în prezent singura țară din Uniunea Europeană care aplică așa-numita procedură de deficit excesiv, care impune țării să pună în aplicare un set de măsuri și politici corective.

Comisia Europeană, care a vizitat Bucureștiul săptămâna trecută, a explicat că deficitul bugetar în 2023 a continuat să crească, contrar planului guvernului, iar anul electoral care se apropie poate împinge România în noi deficite. Veniturile au fost supraestimate, iar cheltuielile au fost subestimate.

Deficitul bugetar al țării a crescut semnificativ în primele cinci luni ale acestui an. În timp ce veniturile totale au crescut cu 10,4%, cheltuielile au crescut cu 17,3%.

Bugetul din acest an se așteaptă la un deficit de 4,4% din PIB, dar poate depăși 6% din PIB dacă nu se iau urgent o serie de măsuri. Aceasta ar reprezenta o deteriorare față de nivelul de 5,7% din PIB înregistrat în 2022, a scris Valentin Lazia, economist șef la Banca Națională a României (BNR). Într-un articol publicat pe blogul „Opinii BNR”..

În opinia sa, dacă nu se iau măsuri în 2023 sau 2024, România va deveni „următorul candidat la asistență din partea FMI, riscând o eventuală suspendare a fondurilor de la Comisia Europeană”.

Mai grav decât suspendarea fondurilor este riscul ca ratingul României să fie retrogradat de agențiile de rating la statutul de „junk”, au declarat pentru EURACTIV surse de la Banca Națională a României (BNR).

Aceeași sursă a BNR a mai spus că agențiile de rating mențin România la „gradul investițional” deocamdată pentru că consideră că guvernul român poate să se țină de buget și va putea continua să atragă bani din fonduri europene.

Săptămâna trecută, doi oficiali de rang înalt din cadrul Comisiei Europene au vizitat Bucureştiul. Împreună cu echipele tehnice, aceștia au discutat cu guvernul condus de premierul socialist Marcel Ciolacu probleme legate de sustenabilitatea bugetară și Planul Național de Recuperare și Reziliență (PNRR).

Scrisă de presa economică românească Comisia a vrut să se asigure că guvernul de la București a înțeles relația dintre dezechilibrul bugetar și posibilitatea reținerii fondurilor europene.

Mai exact, Comisia dorește ca România să elaboreze un plan de revenire la ținta de deficit maxim de 3% din PIB.

„A fost o discuție foarte dificilă cu Celine Gower [from the Commission] Și guvernul. A fost radical și extremă în abordarea sa la început și a cerut taxe mai mari pentru ca România să nu piardă bani europeni și să atingă ținta de deficit de 4,4%. Ziarul Libertatia a citat surse guvernamentale.

Sursele au mai explicat că cele două părți „par a fi dispuse să facă concesii”.

Ministrul Finanţelor, Marcel Bulu, a declarat luni pentru ziarul Libertatea că este „exclusiv” ca România să aibă un deficit bugetar care să depăşească 5%, dacă nu vrea să-şi suspende fondurile europene.

România are un deficit bugetar excesiv din 2019, când a ajuns la 4% din PIB.

România era deja expusă riscului măsurilor de austeritate în 2020, dar a ieșit temporar din pădure, deoarece Uniunea Europeană a suspendat regulile fiscale în urma pandemiei de coronavirus, permițând statelor membre să mărească cheltuielile cu peste 3% din PIB.

Acum doi ani, în 2021, Adoptat de Consiliul Uniunii Europene Recomandare în cadrul Măsurii privind deficitul excesiv pentru România de a „pune capăt situației de deficit excesiv până cel târziu în 2024”. Dacă regulile continuă să fie încălcate, UE poate bloca fondurile de coeziune și poate impune sancțiuni financiare de până la 0,2% din PIB.

S-a ajuns la un acord informal?

Guvernul a ajuns la un acord informal, astfel încât executivul UE să nu suspende finanțarea chiar dacă statul român nu reușește să îndeplinească obiectivele stabilite anterior în măsura deficitului excesiv în 2023 și 2024, au declarat surse guvernamentale pentru EURACTIV după vizita Comisiei.

Dar aceleași surse guvernamentale au afirmat că excepția a fost obținută cu condiția ca guvernul să adopte un pachet de reforme în conformitate cu recomandările comitetului din Qatar.

Comisia Europeană a refuzat să comenteze acordul informal.

Comisia a avut schimburi constructive în curs de desfășurare cu toate statele membre, inclusiv cu România, cu privire la punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei pentru EURACTIV.

„Discuțiile cu autoritățile române s-au concentrat pe implementarea planului de redresare”, a spus purtătorul de cuvânt, adăugând că „au existat și schimburi constructive cu autoritățile pentru a pune finanțele publice ale României pe o cale durabilă”.„.

[Edited by János Allenbach-Ammann/Zoran Radosavljevic]

Citiți mai multe cu Euractiv