Judecătorul UE este în favoarea modificării organelor Curții Supreme a României – Serviciul de știri al Casei Judiciare

Fatwas-urile apar într-un grup de cazuri care contestă independența sistemului judiciar românesc.

(CN) – Un judecător de la Curtea Supremă a Uniunii Europene a declarat, joi, că Curtea Constituțională a României este justificată să constate că formarea unor organe în Curtea Supremă a țării este ilegală, dar că organele specializate nu ar trebui să fie obligate să ascultați cazuri de corupție.

Procurorul general al Curții Europene de Justiție, Michael Popek, credea în trei avize fără caracter obligatoriu că două decizii referitoare la independența sistemului judiciar erau conforme cu legislația Uniunii Europene, dar una dintre ele nu.

Din 2016 până în 2019, Curtea Constituțională a emis o serie de hotărâri legate de independența sistemului judiciar. Doi au constatat că Curtea Supremă a României nu avea personal adecvat și nu folosea experți însărcinați legal în unele cazuri de corupție, iar un altul a ordonat ca doar polițiștii specializați să poată utiliza măsuri de supraveghere tehnică.

Curtea Supremă a României este cea mai înaltă instanță civilă din țară, în timp ce Curtea Constituțională este un organ specializat separat de sistemul instanței obișnuite. În 2019, mai multe instanțe romane inferioare au solicitat clarificarea deciziilor Curții Constituționale privind independența judiciară.

Într-una dintre deciziile atacate, Curtea Constituțională a constatat în 2018 că organele judiciare ale Curții Supreme care s-au pronunțat în cazurile de corupție și evaziune fiscală au fost formate incorect deoarece au fost determinate printr-un sistem de loterie.

Popek a guvernat Curtea Constituțională și a constatat că reglementările pentru uniunea politică și economică de 27 de membri nu guvernează modul în care au fost alese organele judiciare.

El a scris că dreptul Uniunii Europene nu împiedică o curte constituțională națională să declare „că acele organe judiciare din cadrul Curții Supreme Naționale nu au fost create în conformitate cu legea”. El a indicat însă că, dacă problema ar fi legată de interesele financiare ale Uniunii Europene, situația ar putea fi diferită.

Într-o altă hotărâre emisă în 2019, Curtea Constituțională a anulat două seturi de condamnări pentru spălare de bani, fals și fraudă, deoarece inculpații au fost condamnați de organele „nespecializate” ale judecătorilor Curții Supreme.

Potrivit Curții Constituționale, cazurile de corupție ar trebui să fie hotărâte de judecători care au cunoștințe juridice specifice în materie. Dar Bobik a condus Împotriva deciziei de joi din 2019, găsirea cerinței este complicată inutil.

„Ceea ce pare a fi esența problemei este absența unei numiri oficiale”, a scris Popek. Cu toate acestea, o dată [Supreme Court] A decis oficial că toate corpurile sale criminale erau organisme specializate în corupție și că aceleași organe, exact în aceeași compoziție, au devenit legal constituite. „

Decizia finală cu privire la subiectul litigiului implică procurorii români care folosesc interceptări pentru a obține probe în timpul unei anchete de corupție. Înainte de a sesiza procesul spre judecată, Curtea Constituțională a decis în 2016 că doar forțele de poliție specializate ar putea efectua o astfel de monitorizare. Pârâții au solicitat eliminarea probelor, argumentând că au fost obținute ilegal.

Curtea a sesizat Curtea de Justiție din Luxemburg, iar Popek s-a alăturat Curții Constituționale.

Judecătorul a constatat că legislația Uniunii Europene „nu reglementează în niciun fel modul în care se desfășoară măsurile de control tehnic în cadrul procedurilor penale sau rolul și puterile serviciilor de informații interne”.

Deciziile Curții Supreme a UE urmează motivul legal al judecătorilor săi în aproximativ 80% din cazuri. Deciziile finale privind cazurile de joi sunt așteptate la sfârșitul acestui an.

Curtea de Justiție a auzit argumente într-un alt set de cauze referitoare la statul de drept românesc în 2020. Același procuror general a concluzionat în septembrie că alte modificări ale sistemului judiciar român au încălcat dreptul Uniunii Europene. O judecată în aceste cazuri este așteptată și în cursul acestui an.

Îngrijorările cu privire la statul de drept au crescut în toată Europa în ultimii ani, întrucât Comisia Europeană, organul executiv al UE, a încercat să inverseze tendința de reducere a normelor democratice în țări precum Polonia și Ungaria. Curtea de Justiție a decis marți că guvernul de dreapta din Polonia a încălcat legislația Uniunii Europene atunci când a schimbat metoda de numire a judecătorilor Curții Supreme.