PIB-ul României este de așteptat să crească cu 3,1% în 2024 și cu 3,4% în 2025.

26 martie (SeeNews) – Comisia Europeană a declarat că economia României este de așteptat să crească cu 3,1% anul acesta și cu 3,4% anul viitor.

„Economia României a încetinit în 2023, dar este de așteptat să se accelereze în 2024, deși riscurile de scădere rămân semnificative”, a spus Comisia în analiza sa aprofundată pentru 2024, publicată luni. „Conform previziunilor intermediare ale Comitetului pentru iarna anului 2024, se preconizează că creșterea economică va crește treptat până la aproximativ 3% în 2024 și 2025, susținută de o creștere puternică a venitului real disponibil al gospodăriilor, pe măsură ce inflația continuă să scadă și condițiile financiare se îmbunătățesc.”

Comisia a observat că balanța riscurilor la adresa perspectivelor economice este înclinată în sens descendent, întrucât o creștere mai mică decât se aștepta a partenerilor comerciali ai României, o rată mai lentă a inflației sau o redresare mai lungă a consumului privat, alături de întârzieri în absorbția fondurilor UE, ar putea exacerba aceste riscuri. Afectează negativ creșterea.

Comisia a observat că ratele inflației, deficitul public și deficitul de cont curent ale țării sunt printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.

Deficitul guvernamental a fost echivalent cu 6,3% din PIB în 2023 și este de așteptat să rămână mare la 5,3% din PIB în 2024 și 5,1% din PIB în 2025.

Inflația totală a scăzut la 7% la sfârșitul anului 2023 de la un vârf de 14% în 2022, în timp ce inflația de bază a rămas peste 10% anul trecut. Comisia a spus că se preconizează că indicele unificat al prețurilor de consum va continua să scadă la 5,9% la sfârșitul lui 2024 și 3,4% la sfârșitul lui 2025.

Se preconizează că deficitul de cont curent se va stabiliza la 7% în următorii ani. Acest deficit mare de cont curent se datorează în principal deficitului fiscal mare al României, care nu a fost abordat în mod adecvat, potrivit raportului.

Rata șomajului în România a fost de 5,4% în 2023 și este de așteptat să rămână în mare parte neschimbată în viitor, cu rate ale șomajului de 5,2% și 5,3% așteptate pentru 2024 și, respectiv, 2025.

Poziția investițională internațională netă (PINI) a României s-a îmbunătățit la negativ 38% în septembrie 2023 de la negativ 45% în 2021. Această scădere reflectă faptul că o parte semnificativă a finanțării României este prin fonduri nerambursabile ale UE, cu peste 60% finanțate de România. Nevoile de finanțare de cont curent vor fi acoperite prin instrumente care nu sunt de inițiere a datoriilor în 2023.

Deși datoria guvernamentală a crescut la 49,3% din PIB în 2023 de la 48,5% din PIB în 2021, România are un profil relativ favorabil al datoriei externe, datoria sa privată scăzând la 40% din PIB anul trecut de la aproximativ 50% din PIB în urmă cu doi ani . a spus comisia.

„În general, România are niveluri moderate de datorie publică, privată și externă, datoria populației și corporative fiind printre cele mai scăzute din UE”, a menționat executivul UE.

Cu toate acestea, Comisia a avertizat România că evoluțiile recente ale salariilor și prețurilor ar putea afecta competitivitatea prețurilor și ar trebui monitorizate cu atenție. Potrivit raportului, deși actualizările salariului minim decise de guvern în mod discreționar au condus la reducerea inegalității sociale și la creșterea cererii interne, ele pot duce, de asemenea, la consecințe potențial negative pentru inflația persistentă și competitivitatea externă.

Comisia se așteaptă la o scădere semnificativă a ratei costului unitar al forței de muncă (ULC) de 12,4 înregistrat în România anul trecut, la 5,7 în 2024 și 3,7 în 2025.