Miliarde de euro în fonduri europene pentru atenuarea sărăciei energetice din România

Scris de Corinna Morava, expert ORSE

România are la dispoziție în următorii ani fonduri europene fără precedent în valoare de miliarde de euro pentru a trece la un sector energetic cu emisii scăzute. Dacă această transformare nu este ușor de înțeles și accesibil de către cetățenii obișnuiți și micile întreprinderi, care sunt coloana vertebrală a economiei, întregul efort de decarbonizare se va întoarce împotriva elitelor pro-europene. Oricine se joacă cu acești bani fără a pune în centrul preocupărilor milioanele de români care suferă de sărăcie energetică se joacă cu focul.

În 2023, aproape jumătate din populația României va continua să se bazeze pe lemne pentru încălzire. În casele rurale, această cifră crește la 80%, iar sobele vechi, ineficiente din punct de vedere energetic, cu un rating de eficiență de numai 15% sunt de obicei folosite, ceea ce duce la o pierdere uluitoare de 85% din energia termică din lemn. Între timp, rata de modernizare a energiei termice rămâne remarcabil de scăzută, chiar dacă opt din zece clădiri necesită renovări eficiente din punct de vedere energetic din cauza vechimii și ineficienței lor. În plus, rămâne un fapt îngrijorător: zeci de mii de gospodării din România nu au acces la electricitate, o necesitate de bază fără de care nu ne putem imagina viața astăzi.

România ar trebui să direcționeze miliarde de euro alocate pentru tranziția verde către abordarea cauzelor fundamentale ale sărăciei energetice. Acești bani ar trebui direcționați către iluminarea caselor care nu dispun de electricitate, revitalizarea sistemelor de încălzire și renovarea clădirilor ineficiente din punct de vedere energetic, cu un accent deosebit pe zonele rurale, unde ratele sărăciei energetice sunt cele mai pronunțate.

Energia este o necesitate de bază. Persoanele mai dezavantajate din punct de vedere economic au tendința de a se băga cu mâncare înainte de a îndura întunericul sau frigul. Datele statistice atestă acest fapt. Cu valuri de căldură din ce în ce mai frecvente, acum este nevoie de energie pentru răcirea caselor. Observatorul Sărăciei Energetice din România (ORSE) a evidențiat fenomenul în creștere al sărăciei energetice în timpul verii, care afectează mai ales bătrânii, copiii și persoanele cu venituri modeste care locuiesc în locuințe insuficient izolate.

Este esențial ca instituțiile statului să trateze cu simțul responsabilității factorii complecși care contribuie la vulnerabilitate și sărăcia energetică. În vremuri de criză, recurgerea la subvenții generale este un remediu costisitor. Sistemul de compensare a plafonului prețului energiei a suportat un cost de 18,7 miliarde lei începând cu luna august. Acest lucru este deosebit de important, având în vedere contextul la nivel macro, în care ne confruntăm cu un deficit bugetar de 38,6 miliarde OMR în primele șapte luni ale anului.

Pentru a aborda deficitul bugetar, sunt iminente majorări de taxe care îi vor afecta pe cetățeni, inclusiv pe cei care beneficiază de plafoane de compensare. Această situație creează un ciclu problematic. Prin urmare, este necesar să ne reconsiderăm abordarea de a acoperi în permanență facturile mari, fără a lua în considerare condițiile locuinței și nevoile reale ale consumatorilor și fără a explora modalități prin care gospodăriile individuale pot reduce costurile cu energie, cum ar fi adoptarea de soluții de energie curată precum panourile fotovoltaice și Incalzi. pompe.

Este important să se reevalueze sistemul de plafonare a prețurilor la energie și sistemul de compensare. Această revizuire ne-ar permite să dezvoltăm o definiție mai cuprinzătoare și mai precisă a consumatorilor vulnerabili, mai degrabă decât să ne bazăm doar pe praguri de venit arbitrare, așa cum facem în prezent. Lipsa noastră actuală a unei definiții precise a dus la o situație în care toți consumatorii, indiferent de veniturile lor, sunt protejați. Vulnerabilitatea energetică este influențată nu numai de venit, ci și de factori precum condițiile locuinței, cheltuielile energetice, vârsta și sănătatea.

În plus, este necesar să se adopte o abordare dinamică atunci când se evaluează sărăcia energetică, recunoscând că aceasta poate fi o condiție temporară. Luați în considerare exemplul unui bucureștean în vârstă în timpul verii când RADET nu a furnizat apă caldă și temperatura exterioară a urcat la 40°C. În astfel de circumstanțe, această persoană a fost nevoită să recurgă la încălzirea apei folosind un fierbător electric și folosind un aparat de aer condiționat pentru a menține o temperatură interioară confortabilă din motive de sănătate. Deși este posibil ca această persoană să nu îndeplinească definiția legală actuală a deficienței energetice, astfel de condiții pot duce la o deteriorare temporară. Conform standardelor europene, ar fi oportun să se acorde sprijin în astfel de cazuri.

Prin urmare, este nevoie de o strategie națională de abordare a sărăciei energetice, care este obligatorie din 2012 prin Legea Energiei. Este 2023, 11 ani mai târziu, și încă nu avem o strategie. Planul național trebuie să conțină măsuri care pot aborda cauzele sărăciei energetice. Unele soluții ar putea fi împrumuturi cu dobândă scăzută pentru a sprijini cetățenii români în reabilitarea termică a locuințelor, înlocuirea vechilor sobe existente cu sisteme eficiente din punct de vedere energetic, instalarea de panouri solare și fotovoltaice și pompe de căldură. Doar 3% din locuințele rurale au fost renovate până acum, așa că este esențial să existe un program de reabilitare termică care să se adreseze locuințelor individuale, în special din mediul rural. Acestea sunt măsuri structurale sistemice care pot face diferența și pot sprijini consumatorii vulnerabili nu doar pe termen scurt, ci și pe termen mediu și lung.

Nu în ultimul rând, trebuie să educăm consumatorii despre cum să-și monitorizeze consumul de energie, să-și gestioneze mai eficient consumul și să devenim mai conștienți de soluțiile de finanțare disponibile. Experții ORSE au început deja să colaboreze cu municipalitățile naționale pentru a crea ghișee unice, unde consumatorii, în special cei vulnerabili, pot furniza date privind facturile, veniturile și starea locuinței și pot primi sfaturi de la funcționarii publici cu privire la modul de accesare a unor programe de finanțare specifice. Deci, există o mulțime de soluții.

Criza nu s-a încheiat încă, se apropie noi ierni. Și în mijlocul tuturor, se află viața celor din jurul nostru – fie că sunt bunicii noștri, părinții noștri, vecinii noștri sau prietenii noștri.

Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) Este un proiect pe care l-a început Centrul pentru Studii Democrațieithink tank fondat în 2006 în cadrul Departamentului de Științe Politice, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj, prin care funcționează ca centru de cercetare acreditat.

Această inițiativă își propune să ofere o perspectivă de 360 ​​de grade asupra sărăciei energetice la nivel național și să ofere expertiza necesară combaterii acestui fenomen complex care afectează o mare parte a populației. Prin ORSE, reunim experți de top din diferite domenii relevante pentru tema sărăciei energetice din România la aceeași masă pentru a identifica cele mai bune soluții.