Patriarhul României: Colindele de Crăciun sunt cântecele și rugăciunile poporului credincios român

În ultimii doi ani, concertul de colinde „Orientul de sus” a fost înregistrat și difuzat de Radio Trinidad și Trinidad TV al Patriarhiei Române.

Aceste două instrumente mediatice ale Bisericii au luat locul colindătorilor în perioada pandemiei pentru că avem nevoie de colindători și colinde.

Această nevoie nu este urgentă, ci esențială. În timpul vieții noastre, este necesar să trăim fără a uita faptul că Tatăl Ceresc S-a născut, a crescut și a trimis pe Fiul Său veșnic în lume pentru a ne mântui.

Anul acesta, Manifestatorii bunătății lui Dumnezeu – au revenit în mijlocul nostru! Ei ne învață că oricine alege să continue tradiția colindelor devine un vestitor al harului divin, al bucuriei, revărsat în lume prin nașterea pruncului Iisus.

A venit din nou vremea colindelor – cântece de laudă și mulțumire pe care poporul nostru le oferă „preasfântului Dumnezeu”. Ei ne învață că fapta și gândul și cuvântul și cântecul și mersul și călătoria sunt daruri date Domnului Hristos și pentru tot restul vieții noastre pe acest pământ.

Colindele vin de la „strămoși” dar sunt cântate de copii, mici și bătrâni. Deci venirea veșnică a pruncului Iisus devine, în colinde, „când se naște astăzi cel care nu a avut început”.

Prin colinde, toate generațiile trăiesc și cresc în prezentul mântuirii: „Astăzi, cu strămoșii, cântăm în horă / O colindă sfântă și bună / Moș Crăciun e bătrân / La vremea lor”. [fragment from a Romanian carol]

În acest an solemn de rugăciune în viața Bisericii și în viața creștinilor, observăm adevărul pe care fiecare dintre noi îl simțim: colindele cântă și se roagă! Sunt o relicvă popular-poetică a slujbelor de Crăciun auzite în biserică, un conținut profund exprimat printr-o melodie simplă.

Acest fapt este evident mai ales în colindele tradiționale sau populare.

Când ne rugăm într-o biserică ortodoxă pictată, simțim că nu ne rugăm singuri, ci împreună cu sfinții. La fel, noi nu cântăm singuri în colinde, ci în grupuri de colinde ca îngerii din vechiul Betleem.

Rugăciunea ne face să prevestim lumina și bucuria învierii și a vieții veșnice în această lume, iar colindătorii știu că acolo unde este Dumnezeu este lumină și că în Nașterea Domnului, „peștera era raiul”.

În colindul „Într-o zi, Sfântă Maria”, ni se spune despre Maica Domnului, ea nu găsea unde să nască, așa că „a intrat într-o iesle”, iar „în iesle, era o lumină mare. . În cer, acolo în paie S-a născut Iisus Hristos”.

Iar în colindul „Dumnezeu Preasfânt”, se spune clar: „Fiul este întrupat și lumea este luminată”.

Rugăciunea smerită luminează și pregătește sufletul omenesc pentru a primi harul lui Dumnezeu și a iubi semenii. De aici pledoaria colindătorilor: „Acum te las, fii sănătos/ Fii vesel de Crăciun/ Dar când ești fericit/ Române, fii bine!”

Îi felicităm pe colindătorii noștri: Corul de Copii și Tineri „COR cu DOR” și Corul Bizantin „TRONOS” al Catedralei Patriarhale.

Interpretarea mesajului colindelor, ele ne-au arătat că numai prin frumusețea iubirii și a respectului „obiceiul strămoșilor” poate fi împlinit și prețuit.

Mulțumim Centrului Media Bazilica al Patriarhiei Române și Centrului de Conferințe al Palatului Patriarhului pentru organizarea concertului de colinde „Orientul de sus” al Patriarhiei Române.

În încheiere, ne rugăm Domnului nostru Iisus Hristos, care a venit pe lume să aducă „voință bună între oameni” și să vă dea pace, bucurie, sănătate și fericire pentru mulți ani binecuvântați!

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române