septembrie 23, 2021

Obiectiv Jurnalul de Tulcea – Citeste ce vrei sa afli

Informații despre România. Selectați subiectele despre care doriți să aflați mai multe

Povestea BR | Bogdan Ayon, EY România: Cum România poate deveni lider regional în investiții străine directe în Europa de Est după epidemie

Bogdan Ayun, partener executiv EY România și Moldova și șef de operațiuni la EY CESA, vorbește cu Business Review despre rolul cheie al investițiilor străine directe în redresarea economică post-pandemică din România și explică ce trebuie să facă țara pentru a atrage mai mulți investitori străini.

Scris de Anda Sebesi

ISD va juca un rol critic în redresarea economiei interne după pandemie. Ce ajustări ar trebui să facă România pentru a deveni mai atractivă pentru investitori?

Investițiile străine directe vor sta la baza redresării economice în următorii ani. Ediția din 2020 a EY Attraction Survey arată că investitorii străini cred că România ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea educației și abilităților, susținerea sectoarelor de înaltă tehnologie și inovatoare și încurajarea investițiilor în proiecte majore de infrastructură și urbane. 35% dintre investitorii chestionați căutau să investească în proiecte de lanț de aprovizionare și logistică, în timp ce 34% erau interesați de proiecte din sectorul prelucrător.

În acest context, investițiile în infrastructură, în special infrastructura de transport, pot atrage investitori din domenii precum producția și logistica. România are potențialul de a deveni un hub european de aprovizionare, mulți jucători intenționând să reintră pe piața europeană. În următorii câțiva ani, Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR) va juca un rol major, întrucât infrastructura, dezvoltarea competențelor și inovarea sunt unele dintre componentele sale cheie. De asemenea, se așteaptă un sprijin suplimentar semnificativ în sectorul energetic prin intermediul mai multor instrumente: Fondul de modernizare, Programul operațional de tranziție echitabilă 2021-2027 și Fondul de inovare 2020-2030. Absorbția acestor bani la nivel național ar putea transforma România într-o destinație foarte atractivă pentru investiții străine, datorită capitalului uman și a resurselor interne. În acest sens, este de asemenea nevoie de investiții publice semnificative în educație pentru a ține pasul cu inovația și a rămâne competitiv în ceea ce privește forța de muncă locală.

În cele din urmă, stabilitatea în cadrul politic și financiar va juca un rol important în atragerea investitorilor conștienți de dinamica geopolitică. România a făcut îmbunătățiri semnificative în ultimul deceniu, deoarece a făcut pași importanți în combaterea corupției și în adaptarea politicilor sale fiscale. Cu toate acestea, Indicele de percepție a corupției al Transparency International plasează România pe locul 69 din 180 de țări, ilustrând faptul că mai sunt multe de făcut pentru a câștiga încredere pe termen lung din partea investitorilor mai mari.

Care dintre sectoarele economice din România are cel mai mare potențial de creștere în perioada post-pandemică?

Pe baza răspunsurilor a peste 100 de investitori globali incluși în sondajul nostru de atractivitate EY, agricultura, IT, transporturile și automobilele sunt principalii factori ai economiei românești. Sectorul agroalimentar s-a clasat pe primul loc în rândul industriilor care ar stimula creșterea economică internă. Întrucât agricultura are o importanță strategică pentru România, are nevoie de politici coerente și de sprijin financiar pentru a conduce modernizarea acesteia și pentru a contribui la creșterea economică într-un mod durabil. Acest sprijin financiar a fost încorporat în Planul Național de Reziliență și Redresare.

READ  Creșterea salariilor și salariilor românești în iunie

Producția este un alt sector cu potențial ridicat de a deveni o forță motrice pentru România. Dezvoltarea sectorului industrial trebuie realizată ținând seama de eforturile europene către o economie durabilă și ecologică și de necesitatea unor investiții mari în infrastructură.

În cele din urmă, sectorul IT din România a cunoscut o creștere semnificativă în ultimul deceniu, datorită avantajului său competitiv în ceea ce privește forța de muncă calificată. Odată cu răspândirea epidemiei accelerând adoptarea tehnologiei, sectorul digital are ocazia de a deveni cea mai importantă industrie din România. Potrivit aceluiași sondaj de atractivitate EY, 29% dintre investitori au văzut anul trecut sectorul IT drept motorul economiei românești. Tocmai am văzut cea mai mare IPO născută în România din NYSE – UiPath – o companie de tehnologie de 20 miliarde EUR. Cu toate acestea, infrastructura digitală din cadrul administrației publice este încă slabă, de aceea sunt necesare investiții semnificative pentru ca sectorul public să fie eficient. Planul național de reziliență și redresare susține obiectivele României și în acest sector, deoarece digitalizarea administrației publice este o altă componentă cheie a acestui plan.

Anul trecut ne-a oferit posibilitatea de a avansa digitalizarea serviciilor medicale și educaționale. În viitor, acest lucru va duce la reduceri semnificative de costuri anuale, la îmbunătățirea accesului populației la aceste servicii și la accelerarea creșterii componentelor speciale din aceste două sectoare. Noul sondaj de atractivitate EY pentru România, care va fi lansat pe 16 iunie, poate schimba clasamentul industriilor percepute ca având un potențial ridicat pentru țară, ținând seama de accelerarea digitalizării și de impactul epidemiei asupra percepțiilor investitorilor străini și priorități, care vor fi reflectate în rezultatele sondajului pentru acest an.

În ce măsură credeți că România a fost pregătită pentru o criză înainte de începerea epidemiei?

Pandemia COVID-19 a avut un impact major în întreaga lume. Cu toate acestea, a declanșat și răspunsuri fără precedent prin pachete de redresare economică care au reușit să limiteze daunele cauzate de măsurile de blocare și de încetinirea comerțului global.

Un factor foarte important care a contribuit la reziliența economică a României după izbucnirea Coronavirusului a fost infrastructura de comunicații mobilă și fixă ​​extrem de competitivă, în special gradul ridicat de penetrare în bandă largă. Acesta a fost rezultatul concurenței istorice puternice dintre operatorii din acest sector, care a dus la investiții majore în rețelele lor, făcându-i capabili să sprijine tranziția la munca la distanță.

READ  Thinkdigital și Mediapark lansează un parteneriat strategic pentru România (comunicat de presă)

În România, pandemia COVID-19 se suprapune cu o criză de sănătate preexistentă, astfel epidemia a fost exacerbată de probleme precum organizarea slabă, lipsa de materiale și lipsa infrastructurii dezvoltate. Contrar tuturor așteptărilor, economia românească s-a dovedit rezistentă, atât datorită injecțiilor directe de numerar – prin programe de redresare economică, cât și fondurilor nerambursabile – și creșterii investițiilor publice.

Fondul Monetar Internațional proiectează o creștere netă de 2,6% a PIB-ului României între 2020 și 2022, mai mult decât dublu față de media Uniunii Europene de 1%. În comparație, în 2008-2010, PIB-ul României a scăzut cu 0,8 la sută. Mai mult, nivelul șomajului arată că sprijinul financiar suplimentar și politicile de păstrare a locurilor de muncă au menținut rata șomajului în România stabilă, cu o ușoară creștere de 0,6% (conform Eurostat) între februarie și decembrie 2020 (comparativ cu 1% pentru aceeași perioadă ). Din 2008). Aceasta este cu mult sub media Uniunii Europene de 1,9%, ceea ce dovedește că impactul epidemiei asupra pieței muncii a fost mai bine gestionat în România decât în ​​alte țări europene.

În orice caz, indiferent cât de pregătită era România când a început pandemia, cel mai important lucru acum este să păstrăm optimismul pieței cu privire la redresarea țării, deoarece sentimentul poate atrage investiții în acest context incert.

Investițiile străine au vizat în mare parte orașele mari din România, care sunt motoarele creșterii economice a țării. Cum credeți că este posibil să se reducă decalajul dintre acești poli de creștere și restul țării, astfel încât dezvoltarea economică să nu se concentreze doar în anumite zone?

Studiile noastre arată frecvent că infrastructura deficitară, care limitează dezvoltarea anumitor zone, este unul dintre factorii pe care investitorii îi iau în considerare atunci când decid unde să investească. Investițiile în infrastructură reprezintă un mijloc de a direcționa interesul investitorilor către alte zone în afară de zonele urbane mari, astfel accelerarea unor proiecte de infrastructură va plasa acum zone geografice izolate economic pe harta investițiilor. În plus, introducerea facilităților financiare menite să stimuleze investițiile și activitatea economică în afara marilor orașe ar putea genera, de asemenea, creștere economică în alte părți ale țării noastre.

Prevenirea forței de muncă înalt calificate să părăsească România a fost întotdeauna o provocare pentru țara noastră. Care este situația actuală și cum poate contextul pandemiei să ajute o țară să își păstreze talentele?

O mare parte din forța de muncă calificată care locuia în străinătate s-a întors în România din diferite motive în timpul epidemiei, ceea ce le-a redus considerabil mobilitatea. În plus, în această perioadă a scăzut și numărul studenților care au decis să studieze în străinătate (mulți dintre ei se vor transforma în expați români în viitor). Se poate determina impactul exact al epidemiei asupra numărului de absolvenți de universități români care vor părăsi țara în următorii trei-patru ani. Acest lucru va crește consumul intern și va crea valoare adăugată indirectă. În ceea ce privește obținerea păstrării talentelor pe termen lung în România și determinarea acestor persoane în mod direct să aducă valoare adăugată lucrând pentru multinaționale sau companii locale / antreprenoriat, nu cred că, din păcate, epidemia a schimbat situația în mod semnificativ. Cred că avem nevoie de o strategie de țară pentru păstrarea lucrătorilor cu înaltă calificare în România, precum și pentru implicarea forței de muncă din alte țări în proiecte locale.

READ  Criza din Afganistan: România evacuează 14 cetățeni și 4 bulgari din Kabul

Care sunt recomandările dumneavoastră autorităților române în ceea ce privește planificarea viitoarelor investiții străine?

Susținerea educației, adoptarea noilor tehnologii și investițiile în infrastructură (în special infrastructura de transport și energie) ar trebui să fie prioritățile de top ale României. Potrivit sondajului de atractivitate EY de anul trecut, companiile străine cred că investițiile în aceste sectoare pot crește competitivitatea României. Cu toate acestea, conform rezultatelor preliminare ale viitorului sondaj anual, aceste priorități par să se fi schimbat în 2021. Observăm un accent mai mare pe durabilitate, politica de mediu și adoptarea tehnologiei în rândul investitorilor, în timp ce programele de stimulare fiscală oferite de guverne ar putea să nu joace un rol atât de important pentru atragerea investițiilor străine.

La fel, autoritățile ar trebui să se concentreze pe încurajarea creării proprietății intelectuale în România, oferind diverse facilități, inclusiv stimulente fiscale. Astfel de politici ar permite păstrarea proprietății intelectuale a companiilor de antreprenoriat tehnologic din România și ar putea sprijini atragerea mai multor investiții pe termen lung, deoarece drepturile de proprietate intelectuală protejate și protejate generează investiții străine directe.

Sprijinul guvernului pentru investiții viitoare poate fi crucial pentru mulți investitori deja aflați în țară, deoarece poate afecta performanța companiilor lor și rezistența la șocuri. Astfel, Planul Național de Reziliență și Redresare este o oportunitate pentru economia românească de a-și recupera și dezvolta sectoarele slabe, precum și de a atrage investitori pe termen lung. România va beneficia de banii mari pentru energie verde, digitalizarea sectorului public, rafinamentul competențelor și rafinamentul competențelor. Prin urmare, un dialog puternic între factorii de decizie politică și sectorul privat pentru a asigura absorbția efectivă a acestor fonduri este crucial pentru dezvoltarea investițiilor străine în viitor.