România va intra în zona Schengen, dar controalele la frontierele terestre vor rămâne

Așteptarea României de a adera la zona fără granițe Schengen a UE se va încheia – cel puțin parțial – după ce cei 30 de membri ai zonei acceptă condiționat și treptat țara în bloc.

Regulile de libera circulație Schengen – care permit cetățenilor și călătorilor să circule liber între țările UE fără controale la frontieră – se vor aplica la punctele de trecere a frontierei aeriene și maritime ale României din martie 2024.

Punctele de trecere a frontierei terestre vor fi în continuare în afara zonei Schengen, dar discuțiile vor continua asupra deschiderii lor anul viitor. Acordul a fost ajuns după ani de negocieri pentru a permite României, țară UE, să devină parte a zonei din 2007.

citeşte mai mult:

Crăciun rău: turismul la Betleem scade

Nicio pace până când liderii Hamas nu vor fi distruși, jură Netanyahu

Cei fără adăpost s-au refugiat pe un vas de croazieră în Bordeaux

Decizia a fost salutată la București, dar cu un gust amar, deoarece toate alunecările de teren de-a lungul graniței cu Ungaria vor rămâne în funcțiune după martie 2024.

În perioada sărbătorilor de Crăciun, CGTN a vizitat principalul aeroport al Bucureștiului, care era plin de călători către și dinspre destinații internaționale. Românilor li se cere în continuare să treacă prin controlul pașapoartelor pentru a intra și a ieși din țară.

O parte a terminalului de plecare a fost construită în urmă cu 11 ani pentru a permite țării să intre în zona Schengen. Zona Schengen va trebui să aștepte până în martie înainte de a-și deschide porțile călătorilor, iar fostul ministru de externe al României, Cristian Diaconescu, spune că nu poate veni destul de curând.

„România, din punct de vedere economic, pierde 2 miliarde de euro în fiecare an pentru că nu suntem membri ai Acordului Schengen”, a declarat el pentru CGTN Europe.

Unele estimări estimează numărul la 11 miliarde de dolari din cauza pierderii afacerilor, a taxelor și a așteptărilor. Austria, un puternic oponent al aderării României, a propus intrarea treptată și condiționată. A fost un plan care a fost în cele din urmă agreat, dar nu fără plângeri de la București. În comparație cu Croația, care a fost acceptată anul trecut, ei simt că au fost tratați în mod egal.

„Față de unele coridoare de migrație din Croația, elementele prezentate de Austria sunt, cel puțin în ceea ce privește România, mult mai puțin semnificative și importante”, a mai spus Diaconescu.

Problema migrației a fost ridicată de Austria în timpul discuțiilor. Ei vor ca România să facă mai mult pentru a lupta împotriva imigranților ilegali care intră în țară.

„În primele 11 luni au fost găsiți 436 de migranți care încercau să treacă ilegal frontiera pe jos”, a declarat pentru CGTN Andrei Dinka, purtătorul de cuvânt al poliției de frontieră zona Arad. „Peste 6.400 au fost găsite în diferite moduri de transport”.

La câțiva kilometri de punctul de trecere a frontierei Nadlac, eram în patrulare cu polițiștii de frontieră români Denisa și Marius, în căutarea imigranților ilegali. SUV-ul lor a călătorit de-a lungul drumurilor noroioase din Natlag, dar au fost nevoiți să meargă în continuare, în ciuda vremii uneori nefavorabile.

Ei speră că eforturile lor vor contribui la demonstrarea hotărârii României de a stopa traversările ilegale și, în cele din urmă, să devină membru cu drepturi depline al clubului exclusiv Schengen.

Abonati-va Storyboard: Buletin informativ săptămânal În fiecare vineri îți aduce tot ce este mai bun din CGTN