Moody’s menține perspectiva României stabilă și afirmă ratingul Baa3

6 noiembrie (SeeNews) – Moody’s Investors Service a declarat că menține perspectiva României ca fiind „stabilă” și a afirmat ratingul „Baa3” pentru ratingurile pe termen lung ale emitenților străini și autohtoni și seniori negarantate.

Evaluările emisiunilor pe termen scurt ale României au fost confirmate și la Prime-3, a declarat vineri Moody’s într-un comunicat de presă.

Confirmarea ratingului Baa3 reflectă perspectivele puternice de creștere ale țării pe termen mediu, susținute de fonduri puternice ale UE și fluxuri de investiții străine directe.

Potrivit agenției internaționale de rating, creșterea PIB-ului României va încetini până la 2% în 2023, înainte de a reveni la 3,2% în 2024 și 3,5% în 2025, potrivit estimării agenției a ratei potențiale de creștere a economiei, care variază între 3% și 3% 5%.

Moody’s a adăugat că perspectiva stabilă menține un echilibru între tendința de îmbunătățire a economiei și provocările continue cu care se confruntă guvernul pentru a reduce semnificativ și sustenabil deficitele mari de cont curent și bugetare ale României.

În septembrie, Fitch Ratings a declarat că a reafirmat perspectiva României la „stabilă” și ratingul de nerambursare al emitentului în moneda locală (IDR) la „BBB-”. În octombrie, Standard & Poor’s a declarat că a menținut ratingul României la BBB-/A-3 cu o perspectivă stabilă, invocând așteptările privind o scădere a deficitului fiscal în următorii trei ani și creșterea sporită a PIB-ului în următorii ani.

Moody’s a mai spus în declarație:

„Evaluare logică

Motivație pentru afirmarea evaluărilor Baa3

Perspective puternice de creștere pe termen mediu pentru economia românească

Deși Moody’s se așteaptă ca creșterea să încetinească la 2,0% în acest an, după doi ani de creștere foarte puternică în 2021 și 2022, întrucât inflația a diminuat consumul și recesiunea economică din zona euro a cântărit cererea externă, perspectivele de creștere ale României pe termen mediu sunt luminoase. Inca ma tin tare. Moody’s se așteaptă ca creșterea să revină la 3,2% în 2024 și la 3,5% în 2025, în conformitate cu estimările agenției de rating privind rata potențială de creștere a economiei de la 3% la 3,5%.

Perspectivele puternice de creștere ale României sunt susținute de niveluri ridicate de investiții străine directe și finanțate de UE. Un total de aproximativ 11% din PIB-ul țării pentru 2021 a fost alocat în granturi și împrumuturi în cadrul Facilității de redresare și reziliență a UE (FRR) care urmează să fie cheltuit până în 2026. Deși implementarea este oarecum în urmă calendarului inițial, autoritățile române au continuat să ia masurile necesare. Progrese în realizarea etapelor de reformă și investiții necesare pentru deblocarea fondurilor din Uniunea Europeană. Fondurile din ciclul bugetar obișnuit al UE 2021-2027 vor crește, de asemenea, în următorii ani, aducând finanțarea totală a UE la o medie de aproximativ 4% din PIB pe an. Mai mult, Moody’s se așteaptă ca investițiile străine directe în sectoare precum producția, serviciile de informare și comunicații să rămână puternice în următorii ani, la aproximativ 3% din PIB.

De asemenea, Moody’s se așteaptă ca tendința de creștere rapidă a productivității muncii să continue, pe măsură ce România continuă să ajungă din urmă cu economiile europene mai avansate, iar reformele și investițiile în cadrul RRF și a altor instrumente încep să aibă un impact asupra potențialului de creștere economică. Aceste tendințe pozitive vor depăși cu mult impactul negativ al consolidării fiscale și al penuriei de forță de muncă în următorii ani. Reducerea deficitului fiscal va fi un proces treptat, în timp ce deficitul de forță de muncă cauzat de scăderea populației în vârstă de muncă este tot mai mult acoperit de migrația forței de muncă din țările extraeuropene.

Povara moderată a datoriei publice, în ciuda provocărilor fiscale rămase

Moody’s se așteaptă ca povara datoriei publice a României să atingă 48,2% din PIB la sfârșitul lui 2023, un nivel care este în mare echivalent cu cel din ultimii doi ani și cu mult sub media evaluată Baa3 (excluzând România) de 76,3% din PIB. Total.

Raportul datoriei României la PIB a rămas relativ stabil după creșterea indusă de pandemie în 2020, datorită creșterii rapide a PIB nominal într-un mediu inflaționist, deși deficitul fiscal al guvernului a rămas ridicat. România a intrat în măsurile UE privind deficitul excesiv (PDE) în 2019 și i s-a stabilit o țintă de a-și reduce deficitul fiscal la 4,4% din PIB în 2023, de la 6,3% în 2022. Cu toate acestea, Moody’s se așteaptă că va exista în cel mai bun caz o îmbunătățire marginală a PIB-ului. . Cifrele deficitare în acest an, soldul fiscal al guvernului estimat să atingă -6,1% din PIB în 2023. Acest lucru reflectă o combinație de factori precum venituri neașteptat de slabe din sectorul energetic și din întreprinderile de stat și îmbunătățiri mai slabe decât se așteptau ale veniturilor. Colectie.

În septembrie anul trecut, guvernul a anunțat un pachet de măsuri, inclusiv încetarea unor scutiri de taxe, creșterea taxei pe valoarea adăugată și impunerea de taxe pe vânzările băncilor și ale unor companii, pentru a reduce deficitul în 2024 și ulterior. Împreună cu perspectivele îmbunătățite de creștere și măsurile fiscale suplimentare pe care România s-a angajat să le implementeze ca parte a planului de răspuns regional, Moody’s se așteaptă ca deficitul să scadă treptat la 5,3% în 2024 și 4,4% în 2025.

Deficitul încă ridicat, combinat cu încetinirea creșterii PIB nominal, pe măsură ce inflația scade în următorii ani, face ca Moody’s să estimeze că raportul datorie/PIB va crește treptat, ajungând la 50,0% la sfârșitul anului 2024 și 51,7% la sfârșitul anului. din 2024. . pentru 2025. Indicatorii de sustenabilitate a datoriei României vor continua, de asemenea, să se deterioreze într-un mediu cu dobândă ridicată. Cu toate acestea, timpul mediu ponderat până la maturitate de aproximativ 7 ani va încetini în mod semnificativ tranziția către o dobândă mai mare. Moody’s se așteaptă ca raportul dintre plățile dobânzilor și venitul României să crească de la 4,4% în 2022 la aproximativ 5,2% în 2024-2025, ceea ce este încă mai puțin de jumătate din media celor cu rating Baa3.

Provocările instituționale și vulnerabilitatea la vulnerabilitatea politică și externă rămân în continuare

Ratingul Baa3 al României rămâne constrâns de relativa slăbiciune a calității și eficacității instituțiilor sale. În 2022, România a ieșit din Mecanismul de Cooperare și Verificare al UE, care a fost instituit la momentul aderării țării la UE în 2007 pentru a aborda anumite provocări în domeniile reformei judiciare și a statului de drept. Cu toate acestea, evaluarea noastră cu privire la calitatea sistemului judiciar și a societății civile din România rămâne mai scăzută decât cea a colegilor săi. Dificultatea guvernului de a reduce deficitul fiscal în conformitate cu cerințele UE indică, de asemenea, provocări rămase în eficacitatea politicii fiscale. Inflația din România, conform Indicele armonizat al prețurilor de consum, a scăzut la 9,2% în septembrie 2023 de la un vârf de 14,6% în noiembrie 2022, în urma unui ciclu rapid de creștere a ratei dobânzii cheie a Băncii Naționale a României pe parcursul anului 2022. Cu toate acestea, scăderea inflației la un interval care ținta Băncii Centrale, care variază de la 1,5% la 3,5%, va rămâne o provocare politică majoră în următorii ani. Moody’s se așteaptă ca inflația să ajungă în medie la 4,9% în 2024.

Expunerea României la riscurile geopolitice rămâne, de asemenea, o înfrângere a ratingului. Deși România a reușit să reziste șocului inițial al invaziei (stabile) Ucrainei de către Rusia, riscurile geopolitice vor rămâne mari atâta timp cât războiul din Ucraina va continua la maxim intensitate, având în vedere apropierea României de Ucraina și Marea Neagră. Deși stabilitatea politică internă și elaborarea politicilor s-au îmbunătățit sub marea coaliție a partidelor social-democrate și liberale aflate la putere de la sfârșitul anului 2021, o serie de alegeri europene, locale, parlamentare și prezidențiale din 2024 le vor agrava și mai mult. și incertitudinea dacă aceste tendințe pozitive vor continua în următorii ani.

Riscurile de vulnerabilitate externă rămân, de asemenea, relativ ridicate pentru România. Moody’s se așteaptă ca deficitul de cont curent al României să rămână ridicat la 7,2% din PIB la sfârșitul anului 2023. Deși aceasta reprezintă o scădere față de vârful PIB de 9,1% din 2022, Moody’s se așteaptă ca îmbunătățiri suplimentare în contul curent să fie lente și graduale în anii următori. Deficitul de cont curent este finanțat în principal prin granturi stabile ale UE, investiții străine directe și fluxuri de datorie pe termen lung și, prin urmare, nu prezintă un risc iminent pentru România. Cu toate acestea, reprezintă o vulnerabilitate în cazul în care țara se confruntă cu șocuri suplimentare.

Justificare pentru previziuni stabile

Perspectiva stabilă echilibrează tendința economică în cea mai mare parte pozitivă cu provocările rămase pentru controlul soldurilor fiscale și externe, precum și riscurile geopolitice persistente și incertitudinea politică internă în lumina alegerilor parlamentare, prezidențiale, locale și europene care au loc în 2024.

Deși Moody’s se așteaptă la o creștere relativ moderată a datoriilor guvernamentale în următorii ani, lupta guvernului de a-și reduce deficitul fiscal indică slăbiciunile instituționale rămase care ar putea duce, de asemenea, la suspendarea unei părți din fondurile regionale de salvare a României anul viitor. Progresul lent în reducerea deficitului fiscal împiedică, de asemenea, eforturile de reducere a deficitului mare de cont curent al României, contribuind la menținerea la un nivel ridicat al riscurilor de vulnerabilitate externă.

Considerații de mediu, sociale și de guvernare

Scorul de impact ESG (ESG) al României este 3, reflectând expunerea scăzută la riscurile de mediu, riscurile sociale moderate și provocările de guvernanță în domenii precum anticorupția.

Scorul IPS de mediu al României de 2 reflectă un nivel de expunere la riscurile de mediu, inclusiv riscurile climatice fizice și riscurile de capital natural, care este în general scăzut. Deși România este un producător de petrol și gaze naturale, iar intensitatea energetică a economiei este relativ mare, dependența de producția de hidrocarburi nu este suficient de mare pentru a duce la o expunere crescută la riscurile tranziției carbonului.

Scorul social IPS de 3 al României reflectă o demografie negativă din cauza îmbătrânirii populației, a migrației nete și a accesului redus la serviciile de bază în comparație cu mulți dintre colegii săi regionali. De asemenea, reflectă un nivel moderat de performanță educațională, deși datele medii privind rezultatele educaționale maschează buzunare de calitate superioară în cadrul sistemului de învățământ.

România a primit două scoruri în IPS Governance Index. Acest lucru reflectă slăbiciunile relative ale țării în ceea ce privește statul de drept și controlul corupției, deși apartenența României la UE oferă un impuls important pentru calitatea și eficacitatea instituțiilor și guvernării țării.

PIB pe cap de locuitor (paritatea puterii de cumpărare, USD): 38.703 (2022) (cunoscut și ca venit pe cap de locuitor)

Creșterea reală a PIB-ului (modificare procentuală): 4,6% (2022) (cunoscută și sub numele de creștere a PIB-ului)

Rata inflației (IAPC, variație procentuală decembrie/decembrie): 14,1% (2022)

Balanța fiscală a administrațiilor publice/PIB: -6,3% (2022) (cunoscută și sub denumirea de sold fiscal)

Soldul de cont curent/PIB: -9,1% (2022) (cunoscut și sub denumirea de sold extern)

Datoria externă/PIB: 50,3% (2022)

Flexibilitate economică: baa1

Istoricul implicite: nu au fost înregistrate evenimente de nerambursare (la obligațiuni sau împrumuturi) din 1983.

La 31 octombrie 2023, Comitetul de Clasificare a fost chemat să discute despre clasificarea Guvernului României. Principalele puncte ridicate în timpul discuției au fost: Fundamentele economice ale emitentului, inclusiv puterea sa economică, nu s-au schimbat semnificativ. Instituțiile sursă și puterea guvernării nu s-au schimbat fundamental. Puterea financiară sau financiară a emitentului, inclusiv profilul său de datorie, nu s-a schimbat semnificativ. Expunerea emitentului la riscul de eveniment nu sa schimbat semnificativ.

Factori care ar putea duce la îmbunătățirea sau retrogradarea evaluărilor

Ce ar putea schimba ratingurile?

Presiunea ascendentă s-ar putea dezvolta pe ratingurile Baa3 dacă deficitele fiscale și de cont curent sunt susceptibile de a scădea semnificativ și permanent, reducând astfel expunerea la șocuri, demonstrând eficacitatea instituțională și stabilizând povara datoriei la niveluri care rămân cu mult sub egalele lor. Stabilitatea politică continuă și eficiența guvernamentală îmbunătățită după alegerile din 2024, combinate cu riscuri geopolitice mai scăzute, ar putea, de asemenea, să exercite o presiune ascendentă asupra ratingurilor. Consolidarea potențialului de creștere economică și a sustenabilității fiscale a guvernului prin adoptarea de reforme în cadrul Planului de redresare și rezistență al României va avea, de asemenea, un impact pozitiv asupra creditului.

Ce ar putea schimba ratingurile?

Presiunea descendentă asupra ratingurilor s-ar putea dezvolta dacă guvernul se luptă să-și controleze deficitele gemene, ceea ce duce la o creștere continuă a sarcinii datoriei și la creșterea riscurilor de vulnerabilitate externă. Nerealizarea unor tendințe pozitive care să susțină previziunile Moody’s de creștere pentru România, cum ar fi incapacitatea de a implementa și absorbi finanțarea rămasă din Fondul de Răspuns Rapid, va avea un impact negativ asupra creditului. Creșterea tensiunilor geopolitice legate de războiul Rusia-Ucraina sau deteriorarea stabilității politice interne și a eficacității politicilor ar putea pune presiune în scădere asupra ratingurilor.