Perspectivele economice ale României: Facilitatea Al-Samoud un pilon în 2022, pe măsură ce guvernul reformist se prăbușește

Economia românească a evoluat mai bine decât se aștepta sub impactul pandemiei de COVID-19, în ciuda incertitudinii politice. Cu toate acestea, după prăbușirea coaliției de centru-dreapta în 2021, speranțele pentru reformă și creștere economică durabilă în următorii ani atârnă de fondurile UE care vor intra în subordinea Facilității pentru reziliență.

În noiembrie 2020, Comisia Europeană prognoza o creștere economică de 3,3% în 2021 – nu suficient pentru a compensa ceea ce se aștepta la acea vreme să fie o încetinire de 5,1% în anul în care Covid-19 a lovit lumea. Chiar și la cele mai pesimiste estimări, redresarea economică a fost cel puțin slabă în 2021: aproape 7%. Deși încetinirea nu a fost atât de severă pe cât se credea inițial: doar 3,8% în 2020.

În ciuda redresării economice neașteptate din cea mai severă fază a crizei Covid (trimestru închis, al doilea trimestru din 2020) – o redresare clară atât în ​​România, cât și în străinătate – perspectivele economice ale țării la sfârșitul anului 2021 arată mai puțin optimiste decât se aștepta în an. În urmă. Creșterea inflației și a facturilor la utilități provoacă deja tulburări sociale. Cu toate acestea, se așteaptă ca creșterea economică să rămână puternică (4,6%, conform previziunilor guvernamentale).

În primul rând, perspectivele economice sumbre sunt determinate de evoluțiile volatile ale crizei de sănătate: vaccinul nu a reușit să pună capăt epidemiei rapid (sau chiar previzibil), cu un nou val de infecții care se răspândește în prezent în Europa, care se așteaptă să lovească România în ianuarie. Februarie 2022. Pe de altă parte, Facilitatea de reziliență (așteptată cu 29 de miliarde EUR până în 2026) și angajamentele anexate oferă o bază majoră pentru evoluțiile pozitive în modernizarea administrației publice, investițiile publice și predictibilitatea reglementărilor. Măsura deficitului excesiv va oferi, de asemenea, mai multă disciplină în sectorul fiscal. ___STEADY_PAYWALL___

Capacitatea administrativă este încă un punct slab

În loc să-și facă griji cu privire la sondajele de opinie electorală, noua coaliție de guvernământ pare nepregătită să facă față noilor provocări care decurg din criza sănătății și ale reperelor/obiectivelor care trebuie atinse în cadrul facilității de reziliență. Fostul guvern de centru-dreapta a reușit să elaboreze un plan de redresare menit să aducă 29 de miliarde de euro în granturi și împrumuturi avantajoase, dar încă nu se știe ce bani vor fi cheltuiți. Noul guvern, controlat de social-democrați, și-a exprimat anumite critici la adresa Planului Național de Recuperare și Reziliență (PNRR).

Criza Covid în curs și administrația publică prost echipată, prost echipată nu sunt singurele două probleme care împiedică perspectivele economice: inflația s-a dovedit a nu fi atât de temporară cum se credea inițial, iar criza energetică nu este doar un incident temporar cauzat de prea multe redresare economică rapidă și redresare economică rapidă. Transportul global de marfă s-a transformat într-un coșmar logistic, împiedicând regenerarea lanțurilor comerciale.

Stabilitatea prețurilor este o provocare majoră, prețurile industriale crescând cu 27% de la an la an în octombrie 2021

Facturile la utilitățile casnice au fost subvenționate de guvern, dar prețurile mai mari la energie împing treptat fabricile de pe piață: producătorul de îngrășăminte Azomures și-a suspendat activitatea pe timpul iernii, iar Alro se gândește să reducă producția pe o perioadă mai lungă de timp.

În sfârșit, întreaga regiune, inclusiv România, a fost lovită de criza microcipurilor care pune probleme majore industriei auto, un sector foarte important pentru majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est. Aceasta înseamnă o creștere a deficitului comercial (și a contului curent) și o scădere a activității de producție – care a fost recent sub presiunea prețurilor la energie.

În România, deteriorarea bruscă și inexplicabilă a așteptărilor politice adaugă și alte observații pesimiste perspectivelor economice. Țara a pierdut un președinte reformist, Klaus Iohannis, care i-a dezamăgit foarte mult pe alegătorii reformiști atunci când a reinstalat Partidul Social Democrat (PSD) ca partid major de guvernământ de facto, pur și simplu pentru că nu putea controla miniștrii reformiști din URSS.

Sectorul real al economiei a avut rezultate peste medie în 2021Datorită recoltei excepționale, sectorului TIC în continuă creștere și efectelor subiacente. Industria și-a revenit datorită efectelor de bază mai scăzute și serviciilor pe o combinație de cerere puternică și efecte de bază mai scăzute. În general, PIB-ul țării a crescut cu 7,1% de la an la an în perioada ianuarie-septembrie.

Sectorul financiar a cunoscut o expansiune in 2021, deoarece bancile s-au laudat cu profituri record. Cu ajutorul garanțiilor guvernamentale de credite ipotecare pentru persoane fizice (Prima Casa) și credite corporative (IMM Invest), portofoliul de credite bancare s-a extins cu o rată record de 16% față de an până la sfârșitul lunii noiembrie. Experții bănci se așteaptă ca ritmul să încetinească în următorii ani.

Sistemul bancar românesc a generat un profit net consolidat de 6,4 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro) în perioada ianuarie-septembrie, o creștere de 37% față de aceeași perioadă din 2020 și o creștere de 24% față de aceeași perioadă din 2020. 2019. Împrumut neperformant către sistemul bancar Procentul a scăzut la 3,7% la sfârșitul lunii septembrie de la 4,1% în urmă cu un an și 4,4% la jumătatea anului 2020 în perioada de vârf a crizei.

În defavoare, se așteaptă că inflația în creștere va forța banca centrală să ia mai multe acțiuni șocante și este de așteptat o creștere a ratei dobânzii (de la 1,75% în prezent), cu o inflație care va atinge un vârf de 8,6% conform prognozei CBE în iunie 2022.

Sectorul public din România a mers pe linia planurilor — care a fost formulată, totuși, pe așteptările unei redresări economice mai lente. Sub acest aspect, deficitul public de 7% din PIB (poate ceva mai mic) reflectă atitudinea negativă a guvernului: acesta a profitat de beneficiile unei recuperări rapide dar va avea o sarcină dificilă în 2022 când nu se vor înregistra venituri amânate în bugetul.

Deficitul bugetar al României s-a redus la 56 de miliarde de ringgit malaezieni (11,3 miliarde de euro) în primele unsprezece luni ale anului 2021, cu o treime mai puțin decât decalajul din aceeași perioadă din 2020, potrivit datelor publicate de ministerul de Finanțe pe 27 decembrie. Mai clar din punct de vedere al PIB: de la 7,9% la 4,7%. Conform celei mai recente revizuiri bugetare, guvernul vizează un deficit de 7,13% din PIB, în scădere de la 9,8% din PIB în 2020. Pentru 2022, guvernul țintește un deficit de 5,84% din PIB, în linie cu calea către un deficit mai mic. decalaj Aproximativ 3% din PIB în 2024.

Cu toate acestea, este de remarcat faptul că datoria publică a țării a rămas sub 50% din PIB datorită creșterii puternice a PIB nominal (inflația a jucat un rol).

Echilibrul extern al României s-a deteriorat din cauza pagubelor din mai multe direcții: Producția auto a scăzut, cea mai mare rafinărie (Petromedia) sa închis aproape jumătate din an, iar cererea internă a crescut. Decalajul de cont curent este de așteptat să rămână sub presiune, deoarece schema de reziliență stimulează cererea internă – dar o parte din decalaj va fi finanțată din fonduri UE deținute în contul de capital (care nu generează datorii).

Deficitul de cont curent al României a fost de 6,9% din PIB în cele 12 luni până în octombrie. Deficitul de cont curent în ultimele 12 luni până în octombrie sa majorat cu 57% a/a, inversând o mică contracție de 7% a/a înregistrată în perioada corespunzătoare până în octombrie 2020.

[email protected]

(Sursa imagine: Dreamstime.com)